România a depășit pragul de 100 de zile fără un Guvern cu puteri depline, după ce Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. De atunci, încercările de formare a unui nou Executiv au eșuat, iar partidele nu au reușit să construiască o majoritate parlamentară stabilă.
Președintele Nicușor Dan se află în centrul negocierilor, însă situația pare să fi intrat într-un cerc vicios: șeful statului așteaptă ca partidele să contureze o majoritate, în timp ce mai multe formațiuni așteaptă de la Cotroceni o nouă nominalizare pentru funcția de premier.
Două tentative de formare a Guvernului au eșuat
Criza a început după înlăturarea Guvernului Bolojan, în urma unei moțiuni susținute de PSD și AUR.
Prima rundă de consultări organizată de Nicușor Dan a avut loc pe 18 mai, la aproape două săptămâni după căderea Executivului.
Prima soluție propusă de președinte pentru Palatul Victoria a fost Eugen Tomac. Acesta și-a pregătit programul de guvernare și echipa de miniștri, dar a renunțat la mandat după ce a devenit evident că nu dispunea de voturile necesare în Parlament.
Ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă nici această variantă nu a rezolvat criza. Guvernul propus de acesta nu a primit votul de învestitură.
PNL a intrat într-un conflict intern
Nominalizarea lui Adrian Veștea a produs tensiuni serioase în interiorul PNL.
O parte dintre liberali l-au susținut pe Veștea, în timp ce tabăra apropiată de Ilie Bolojan s-a opus formulei. Conflictul a continuat ulterior în interiorul partidului, unde aripa disidentă numără în jur de 15 parlamentari, potrivit informațiilor publicate de sursa citată.
Nici PSD nu este lipsit de dispute. O parte dintre liderii din teritoriu ar dori revenirea partidului la guvernare, în timp ce conducerea încearcă să își stabilească strategia pentru următoarea formulă de putere.
Nicușor Dan așteaptă o majoritate, partidele așteaptă o nominalizare
După eșecul variantei Veștea, negocierile au încetinit considerabil.
Ultima rundă formală de consultări a avut loc pe 23 iunie. Surse politice citate de Libertatea susțin că președintele așteaptă acum apariția unei majorități parlamentare, în special în jurul PSD și al unei părți din PNL.
De cealaltă parte, PNL și USR, alături de UDMR, așteaptă ca Nicușor Dan să facă următoarea mișcare și să propună o soluție pentru funcția de premier.
Rezultatul este prelungirea unei situații neobișnuite pentru politica românească postdecembristă: Guvernul demis continuă să funcționeze interimar, cu atribuții limitate, iar reformele importante sunt împinse tot mai aproape de termenele-limită.
Banii din PNRR pun presiune pe partide
Blocajul politic apare într-un moment complicat și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență.
Una dintre reformele aflate în discuție este noua legislație privind Agenția Națională de Integritate. Proiectul a trecut în cele din urmă prin Parlament, însă Nicușor Dan l-a contestat la Curtea Constituțională. Jalonul este asociat unei sume de 770 de milioane de euro, iar termenul indicat este 31 august 2026.
O altă problemă este noua Lege a salarizării. Proiectul provoacă divergențe între partide și nemulțumiri în mai multe categorii profesionale, iar forma sa finală nu a fost încă stabilită.
Un nou Guvern ar putea apărea abia la finalul verii
Cele mai recente scenarii politice indică sfârșitul lunii august sau începutul lui septembrie pentru o nouă încercare de instalare a unui Guvern.
Problema rămâne însă aceeași: nu există deocamdată o majoritate parlamentară clară. PNL respinge varianta unui Executiv condus de PSD, iar social-democrații nu par dispuși să susțină o formulă de guvernare din care să fie excluși.
În același timp, AUR încearcă să profite politic de blocaj. Formațiunea a contribuit cu voturi la demiterea Guvernului Bolojan, dar nu a susținut ulterior Cabinetul Veștea și a rămas în opoziție.
Alegerile anticipate intră tot mai des în calculele politice
Prelungirea crizei a readus în discuție și posibilitatea alegerilor anticipate.
Pentru ca Parlamentul să poată fi dizolvat trebuie însă îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție, inclusiv respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură în termen de 60 de zile de la prima cerere și după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
În actualul context, următoarea desemnare făcută de Nicușor Dan poate deveni decisivă.
După mai bine de trei luni de negocieri, România se află astfel între două scenarii: construirea unei noi majorități care să susțină un Guvern cu puteri depline sau continuarea procedurilor politice care ar putea deschide drumul către anticipate. Între timp, presiunea crește, deoarece blocajul coincide cu termene importante pentru PNRR și cu dificultăți economice legate de deficit, inflație și finanțarea statului.
Sursa foto + text: Libertatea.ro
