Armata Română intră într-o nouă etapă de modernizare, după aprobarea planului de înzestrare pentru perioada 2027–2036. Documentul stabilește prioritățile pentru următorii zece ani și pune accent pe apărarea antiaeriană, blindate, aviație, drone, artilerie, sisteme de comunicații și capacități moderne de supraveghere.
Planul vine într-un context în care războiul din Ucraina a schimbat profund modul în care statele europene își privesc securitatea. Pentru România, aflată pe flancul estic al NATO, una dintre priorități este dezvoltarea unor forțe capabile să reacționeze rapid și să funcționeze împreună cu armatele celorlalte state aliate.
România își crește treptat cheltuielile pentru apărare
Una dintre schimbările importante este legată de buget. România și-a asumat, alături de ceilalți aliați NATO, ca până în 2035 să ajungă la o alocare echivalentă cu 5% din PIB pentru apărare și domeniile asociate.
Din această sumă, 3,5% din PIB ar urma să fie reprezentată de cheltuielile propriu-zise pentru apărare, iar alte 1,5 procente vor putea merge către domenii conexe, precum infrastructura cu utilizare duală, securitatea cibernetică și măsurile pentru creșterea rezilienței.
Planul nu este însă unul fix pentru întreaga perioadă. Documentul are un orizont de zece ani și este actualizat anual în funcție de situația de securitate, cerințele NATO și UE, echipamentele deja livrate și resursele financiare disponibile.
F-35, tancuri, blindate și HIMARS, printre priorități
O parte importantă a investițiilor este destinată echipamentelor folosite direct în luptă. România continuă programele pentru transportoarele Piranha 5, vehiculele tactice JLTV, noile mașini de luptă ale infanteriei pe șenile și tancurile principale de luptă.
Lista cuprinde și obuziere de 155 mm, sistemele HIMARS și dezvoltarea aviației de luptă prin aeronave F-16 și, ulterior, F-35.
Forțele Navale sunt incluse la rândul lor în procesul de modernizare. Sunt prevăzute sisteme mobile de rachete antinavă, modernizarea fregatelor și a navelor purtătoare de rachete, precum și patrulere maritime. Dronele de atac și munițiile rătăcitoare, cunoscute și sub denumirea de „loitering munitions”, completează această categorie.
Apărarea împotriva rachetelor și dronelor devine esențială
Experiența războiului din Ucraina a arătat cât de importantă a devenit protecția împotriva dronelor și a atacurilor aeriene. România include astfel printre priorități sistemele Patriot, SHORAD-VSHORAD, rachetele portabile MANPAD și sisteme sol-aer cu rază medie.
Planurile prevăd și dezvoltarea soluțiilor C-UAS pentru combaterea dronelor și C-RAM, destinate protecției împotriva unor amenințări precum rachetele și proiectilele de artilerie.
În paralel vor fi dezvoltate capacitățile de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, precum și infrastructura de securitate cibernetică.
Armata vrea drone, radare și sateliți proprii
Modernizarea nu se rezumă la arme și vehicule. O armată modernă are nevoie să identifice rapid amenințările și să transmită informațiile aproape în timp real.
Din acest motiv, planul include drone din mai multe clase tactice, senzori ISR pentru informații, supraveghere și recunoaștere, radare terestre și sisteme pasive de detecție.
Un proiect important este dezvoltarea unei componente spațiale. Sunt prevăzute atât un satelit militar de comunicații, cât și un satelit ISR destinat misiunilor de cercetare și supraveghere. În zona de comandă și control sunt planificate puncte mobile de comandă și noi sisteme integrate de comunicații și informatică.
Aproape 9,7 miliarde de euro din SAFE merg către proiectele MApN
O parte semnificativă a modernizării va fi susținută prin instrumentul european SAFE – Security Action for Europe. România beneficiază de o alocare totală de 16,68 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase. Aproximativ 9,5–9,7 miliarde de euro sunt destinate componentei de înzestrare militară gestionate de MApN, diferențele de formulare provenind din modul de prezentare a componentelor și proiectelor finanțate.
România a primit deja, pe 26 august 2026, prima plată prin SAFE, în valoare de 2,5 miliarde de euro, echivalentă cu 15% din alocarea totală. MApN anunța că în august și septembrie urma să efectueze plăți de aproximativ 800 de milioane de euro pentru tehnică militară și dezvoltarea unor capacități de producție în țară.
22 de proiecte militare sunt legate de finanțarea SAFE
Programul SAFE include 22 de proiecte de interes pentru înzestrare. Acestea acoperă o gamă foarte largă de echipamente, de la rachete antiaeriene portabile și drone tactice până la mașini de luptă ale infanteriei și sisteme avansate pentru combaterea dronelor.
Printre programele menționate se află sistemele MANPAD, mini-UAS, platformele multifuncționale de transport, armamentul individual în standard NATO, mașinile de luptă ale infanteriei și sistemele SkyRanger și SkyNex pentru apărare aeriană și antidronă.
Unele contracte au intrat deja în etapa de implementare. De exemplu, România a contractat 12 elicoptere Airbus H225M Caracal, într-un ordin de achiziție de aproximativ 757 de milioane de euro, și 12 radare Ground Master 200 MM/A de la Thales, pentru aproximativ 247 de milioane de euro. Livrările celor două programe sunt prevăzute etapizat până în 2030.
O parte din tehnică ar urma să fie produsă și în România
Unul dintre obiectivele programelor de înzestrare este ca investițiile să contribuie și la dezvoltarea industriei naționale de apărare. MApN urmărește nu doar cumpărarea echipamentelor, ci și dezvoltarea capacității de producție și integrare a tehnicii militare în România.
Direcția este importantă mai ales într-un scenariu de criză, când accesul rapid la muniție, piese de schimb, reparații și capacități industriale devine la fel de important precum existența echipamentelor propriu-zise.
Planul aprobat pentru 2027–2036 arată astfel o schimbare de amploare pentru Armata Română: mai multe sisteme de apărare antiaeriană, drone și tehnologii antidronă, blindate și tancuri noi, avioane F-35, artilerie modernă, radare și chiar capabilități militare în spațiu. Ritmul concret al achizițiilor va depinde însă de contractare, bugetele anuale și actualizările succesive ale planului.
Sursa foto + text: libertatea.ro
