România a ajuns să importe cantități importante de energie electrică după oprirea ambelor reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. În anumite intervale ale zilei de joi, 13 august, diferența dintre consum și producția internă a depășit 1.900 MW, potrivit datelor Transelectrica citate de presă.
Situația este una neobișnuită pentru sistemul energetic românesc, în condițiile în care cele două unități de la Cernavodă asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția națională de electricitate. Unitatea 1 era deja oprită, iar joi a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național și Unitatea 2.
România a rămas temporar fără producție de energie nucleară
Oprirea Unității 2 a început joi dimineață, la ora 7:00, prin reducerea treptată a puterii reactorului. În jurul orei 11:00, acesta nu a mai livrat energie în sistem.
Astfel, producția de energie nucleară a României a ajuns temporar la zero. Datele publicate de Transelectrica confirmă că, după oprirea reactorului, în dreptul producției nucleare apărea valoarea de 0 MW.
Unitatea 2 furniza aproximativ 680 MW înainte de deconectare. Unitatea 1, care are o capacitate similară, era deja oprită de la sfârșitul lunii iulie.
De ce au fost oprite cele două reactoare
Problemele sunt legate de nivelul foarte scăzut al Dunării. Apa fluviului este esențială pentru funcționarea în condiții de siguranță a centralei.
Unitatea 1 fusese oprită controlat la sfârșitul lunii iulie tocmai în contextul condițiilor hidrologice nefavorabile. Ulterior, scăderea nivelului Dunării a afectat și posibilitatea menținerii în funcțiune a Unității 2.
Nuclearelectrica a publicat în ultimele săptămâni mai multe informări referitoare la evoluția situației de la Cernavodă, inclusiv privind oprirea controlată a celor două unități.
Deficit de peste 1.900 MW în sistem
Efectele s-au observat rapid în balanța energetică a României.
Joi dimineață, în jurul orei 9:30, consumul național se situa la aproximativ 6.490 MW, în timp ce producția internă era de circa 4.567 MW.
Rezulta astfel un deficit de aproximativ 1.923 MW, care trebuia acoperit în principal prin importuri de energie electrică.
Valorile se modifică însă permanent în funcție de consum și de producția hidro, eoliană, fotovoltaică, pe gaze sau cărbune. Spre exemplu, în jurul prânzului, producția fotovoltaică ridicată a permis României să treacă temporar pe export. Datele Transelectrica de la ora 13:27 indicau un consum de 4.874 MW și o producție de 5.169 MW, rezultând un export de aproximativ 295 MW.
România poate importa până la aproximativ 4.000 MW
Autoritățile susțin că Sistemul Electroenergetic Național poate gestiona această perioadă fără probleme majore pentru consumatori.
Capacitatea transfrontalieră de import este de aproximativ 4.000 MW, ceea ce oferă României o marjă importantă pentru acoperirea deficitului atunci când producția internă este insuficientă.
Importurile reprezintă însă doar una dintre soluții.
Ministerul Energiei mizează și pe creșterea producției din alte surse, inclusiv energie eoliană, hidro și cărbune.
Rovinari și Hidroelectrica ar putea acoperi o parte din necesar
Printre capacitățile care pot fi utilizate se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o putere instalată de 330 MW.
Ministerul Energiei indică și posibilitatea utilizării a cel puțin 300 MW suplimentari de la Hidroelectrica, în funcție de resursele de apă și de limitele tehnice.
Energia eoliană ar urma să contribuie la rândul său. Pentru următoarele șapte zile, prognozele autorităților indicau o producție eoliană medie de aproximativ 525 MW, cu posibilitatea atingerii unui maxim de 1.560 MW.
Autoritățile mizează și pe reducerea voluntară a consumului
O altă măsură luată în calcul este reducerea voluntară a consumului de electricitate.
Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, a indicat un potențial de reducere cuprins între aproximativ 200 și 400 MW în perioada vârfului de consum de seară.
Combinarea acestor măsuri – importuri, producție hidro suplimentară, energie eoliană, centrale pe cărbune și reducerea consumului – ar trebui să permită menținerea echilibrului sistemului până la revenirea reactoarelor de la Cernavodă.
Reactoarele ar putea rămâne oprite cel puțin zece zile
Una dintre probleme este că situația de la Cernavodă nu pare să se rezolve imediat.
Directorul centralei, Romeo Urjan, a declarat că prognoza pentru următoarele zece zile indică o scădere continuă a nivelului Dunării. În aceste condiții, nu este anticipată repornirea unei unități nucleare în acest interval.
Chiar și după revenirea apei la nivelul necesar, reactorul nu poate începe instantaneu să producă electricitate. Procedurile pentru repornire ar necesita aproximativ 24-48 de ore.
Există risc de blackout?
Reprezentanții centralei susțin că oprirea celor două reactoare nu înseamnă că România se află în pragul unui blackout.
Romeo Urjan a explicat că Sistemul Energetic Național dispune de alte capacități de producție și de posibilitatea de a importa energie, iar oprirea și repornirea reactoarelor sunt operațiuni pentru care există proceduri.
Problema este mai degrabă una de echilibrare și de cost. Energia care nu mai este produsă la Cernavodă trebuie înlocuită din alte surse interne sau cumpărată de pe piețele regionale.
Oprirea Cernavodă ar putea avea efecte asupra prețurilor
Pe termen scurt, autoritățile nu anticipează efecte dramatice asupra facturilor populației. Dacă situația se prelungește însă, costurile suplimentare cu achiziția energiei ar putea deveni mai vizibile.
Secretarul de stat Cristian Bușoi a explicat că impactul este mai direct în cazul consumatorilor industriali și al furnizorilor care trebuie să înlocuiască energia contractată de la Nuclearelectrica prin achiziții de pe piața românească sau de pe piețele regionale.
Dacă oprirea durează numai aproximativ zece zile, efectul asupra facturilor din toamnă ar urma să fie redus. O perioadă semnificativ mai lungă ar putea însă pune o presiune suplimentară asupra costurilor energiei.
Sistemul energetic depinde acum mai mult de vreme
Perioada în care Cernavodă nu produce electricitate scoate în evidență și dependența sistemului de condițiile meteorologice.
Nivelul Dunării influențează funcționarea reactoarelor și producția hidro, în timp ce energia eoliană și fotovoltaică depind direct de vânt și de radiația solară.
Acest lucru explică și variațiile mari observate pe parcursul aceleiași zile. România poate importa peste 1.900 MW într-un interval cu producție regenerabilă redusă și poate ajunge câteva ore mai târziu să exporte electricitate atunci când producția solară crește puternic.
Până la repornirea cel puțin a unuia dintre reactoarele de la Cernavodă, importurile, producția din surse regenerabile și capacitățile interne de rezervă vor avea un rol esențial în acoperirea consumului de electricitate al României.
Sursa foto + text: Libertatea.ro
