Sughițul apare frecvent după o masă prea consistentă, consumul de băuturi carbogazoase sau atunci când mâncăm prea repede. De cele mai multe ori, episodul durează doar câteva minute și dispare fără tratament.
Situația trebuie privită diferit atunci când sughițul continuă ore sau zile întregi ori reapare frecvent fără o explicație evidentă. În cazuri rare, acesta poate avea legătură inclusiv cu o problemă a sistemului nervos.
De ce apare sughițul
Sunetul caracteristic este rezultatul unei contracții involuntare a diafragmei, urmată de închiderea rapidă a corzilor vocale.
Episoadele scurte pot fi declanșate de mese abundente, alcool, băuturi carbogazoase, schimbări bruște de temperatură, stres sau emoții puternice. În astfel de situații, sughițul este în general inofensiv.
Reflexul este însă mai complex decât pare și implică diafragma, nervul vag, nervul frenic și structuri ale sistemului nervos. O problemă apărută de-a lungul acestui circuit poate menține sughițul pentru perioade neobișnuit de lungi.
Pragul de 48 de ore este important
Medicii consideră persistent sughițul care durează mai mult de 48 de ore. Mayo Clinic recomandă consult medical dacă episodul depășește acest interval sau dacă este suficient de sever încât să afecteze alimentația, somnul ori respirația.
Sughițul de lungă durată poate provoca oboseală, dificultăți în alimentație și tulburări ale somnului, motiv pentru care cauza trebuie identificată.
Când poate exista o cauză neurologică
Deși situațiile sunt rare, sughițul persistent poate apărea în asociere cu anumite afecțiuni ale sistemului nervos central.
Printre cauzele descrise în literatura medicală se numără accidentele vasculare cerebrale, scleroza multiplă, meningita, encefalita, traumatismele cerebrale și anumite tumori.
Asta nu înseamnă că o persoană care sughiță trebuie să suspecteze automat o boală neurologică. Cauzele digestive sunt mult mai frecvente, iar refluxul gastroesofagian poate fi unul dintre factorii implicați în episoadele persistente.
Semnele care necesită mai multă atenție
Contextul în care apare sughițul este esențial. Asocierea cu slăbiciune la nivelul membrelor, dificultăți de vorbire sau înghițire, tulburări de vedere, probleme de echilibru, amețeli severe ori dureri intense de cap poate indica o problemă neurologică ce necesită evaluare rapidă.
Există însă numeroase alte explicații pentru sughițul persistent. Iritarea nervului vag sau frenic, refluxul, bolile renale, dezechilibrele electrolitice și anumite medicamente se află printre cauzele posibile.
Cum este descoperită cauza
În cazul unui episod persistent, medicul va analiza durata și frecvența sughițului, medicamentele utilizate, bolile existente și eventualele simptome asociate.
Dacă există indicii privind o cauză neurologică sau structurală, investigațiile pot include analize, examen neurologic, tomografie computerizată sau RMN.
Tratamentul depinde de cauza identificată. În unele cazuri de sughiț prelungit pot fi utilizate și medicamente precum baclofenul, clorpromazina sau metoclopramidul, însă acestea trebuie recomandate de medic.
Remediile de acasă nu rezolvă sughițul persistent
Ținerea respirației sau consumul lent de apă rece sunt metode populare folosite pentru episoadele obișnuite. Dovezile privind eficiența acestor remedii sunt însă limitate.
Ele nu trebuie să amâne consultul atunci când problema continuă zile întregi. Pragul important este cel de 48 de ore: dacă sughițul nu dispare după două zile, este recomandată evaluarea medicală pentru identificarea cauzei, mai ales dacă apar și alte simptome.
Sursa foto + text: csid.ro