Un copil care se apropie tot mai mult de televizor, își mută scaunul mai aproape de ecran sau strânge ochii când încearcă să distingă ceva aflat la distanță ar putea avea nevoie de un control oftalmologic.
Miopia apare frecvent în copilărie și determină vederea neclară a obiectelor aflate la distanță, în timp ce vederea de aproape rămâne mai bună. Problema poate trece neobservată deoarece cei mici nu realizează întotdeauna că vederea lor este diferită de cea normală și, implicit, nu se plâng.
Semnele pe care părinții le pot observa acasă
Copiii se adaptează adesea la vederea neclară și găsesc singuri metode prin care să compenseze problema. Din acest motiv, comportamentul lor poate oferi primele indicii.
Un copil cu miopie poate să se apropie foarte mult de televizor, să țină obiectele aproape de față sau să mijească ochii pentru a vedea mai clar la distanță. La școală, poate prefera primele bănci sau poate spune că nu distinge bine ce este scris la tablă.
Frecarea repetată a ochilor, durerile de cap și oboseala vizuală pot apărea, de asemenea, însă nu indică exclusiv miopie.
De ce apare vederea neclară la distanță
În cazul miopiei, lumina nu este focalizată direct pe retină, ci în fața acesteia. Consecința este o imagine neclară atunci când copilul privește obiecte aflate la distanță.
Miopia se poate accentua pe măsură ce copilul crește, motiv pentru care monitorizarea este importantă după stabilirea diagnosticului.
Factorii genetici au un rol important. Copiii care au părinți cu miopie prezintă un risc mai mare, dar stilul de viață și activitățile vizuale pot influența, la rândul lor, apariția și evoluția problemei.
Ecranele nu sunt singurul factor de luat în calcul
Telefoanele și tabletele sunt frecvent învinovățite pentru problemele de vedere ale copiilor, însă situația este mai complexă.
Nu doar ecranul contează, ci și perioadele lungi petrecute privind de aproape, indiferent dacă este vorba despre telefon, tabletă, teme sau citit. În același timp, copiii care petrec mai mult timp în aer liber prezintă un risc mai redus de apariție a miopiei.
Prin urmare, obiectivul nu trebuie să fie eliminarea completă a tehnologiei, ci alternarea activităților de aproape cu cele care permit privirea la distanță.
Pauzele pot deveni parte din rutina copilului
O metodă simplă este regula 20-20-20. După aproximativ 20 de minute de activitate de aproape, copilul poate privi timp de 20 de secunde către ceva aflat la aproximativ 6 metri distanță.
Telefonul, tableta sau cartea nu ar trebui ținute lipite de față. O distanță de aproximativ 30 de centimetri și o iluminare corespunzătoare pot contribui la confortul vizual.
La fel de important este ca pauza de la laptop să nu fie înlocuită imediat cu telefonul. Plimbările, sportul și joaca în aer liber oferă ochilor o schimbare reală față de activitățile desfășurate exclusiv de aproape.
Mai mult timp afară poate reduce riscul de apariție a miopiei
Activitățile în aer liber au un rol important în prevenție. Cercetările indică faptul că expunerea mai mare la exterior este asociată cu un risc mai mic de dezvoltare a miopiei la copii.
Acest obicei nu poate însă elimina dioptriile deja existente. Dacă miopia s-a instalat, copilul are nevoie de evaluare și monitorizare oftalmologică.
Același lucru este valabil pentru alimentație. Vitaminele și mineralele sunt importante pentru sănătatea ochilor, dar morcovii, suplimentele sau alte alimente promovate drept benefice pentru vedere nu vindecă miopia.
Controlul oftalmologic nu trebuie amânat până când copilul se plânge
Părinții nu ar trebui să aștepte neapărat ca cel mic să spună „nu văd bine”. Apropierea excesivă de televizor, mijirea repetată a ochilor, dificultățile de a vedea la tablă sau pozițiile neobișnuite adoptate pentru a privi sunt motive pentru o evaluare oftalmologică.
Dacă miopia este confirmată, controalele regulate permit urmărirea evoluției dioptriilor. În situațiile în care acestea cresc rapid, medicul poate discuta cu părinții și despre metode destinate încetinirii progresiei miopiei.
Așadar, mijirea ochilor și apropierea constantă de ecrane nu trebuie ignorate, mai ales dacă apar împreună cu dificultăți de vedere la distanță. Un consult efectuat la timp poate identifica problema înainte ca aceasta să înceapă să afecteze activitatea școlară și viața de zi cu zi a copilului.
Sursa foto + text: csid.ro
